TEHNOLOGIA DE CULTURA A CIUPERCII TERMOFILE
Agaricus bitorquis Quel. Sacc. sin. Agaricus rodmani Peck. şi Agaricus edulis
Specia a fost menţionată pentru prima dată de Atkinson în anul 1922 sub denumirea de Agaricus rodmanii. Din anul 1968 este denumită Agaricus edulis, sinonim Agaricus bitorquis.
În natură, aceasta creşte în grădini, pe marginea drumurilor, pe trotuar, trecând prin asfalt de unde şi denumirea de ciuperca de paviment sau ciuperca de oraş.
Caracterizare morfofizioligică
Agaricus edulis este o ciupercă de mărime mijlocie ale cărei caracteristici morfologice se aseamănă foarte mult cu ale speciei Agaricus bisporus.
Pălăria – pileusul, este cărnoasă, aplatizată, cu diametrul de 5-15 cm, cu carnea groasdă de 2-3 cm. Cuticula este albă, netedă, şi se desprinde uşor de pe pălărie. Forma, la început, este semisferică pentru ca pe măsură ce creşte, să se întindă, devenind aproape plană, cu marginile purtând resturi de văl general, care îi dă un aspect uşor dinţat.
Lamelele sunt libere, decurente, fine-subţiri, de culoare alb-cenuşiu, apoi spre maturitate devin brune, sau brun-închis.
Piciorul-stipesul, este gros, scurt de 4-10 cm, cărnos, cu diametrul de 2-4 cm, alb, subţiat la bază, de forma unui triunghi cu vârful în jos. Piciorul poartă un inel dublu, caracteristic, cel de deasupra este puternic dezvoltat şi compact, iar cel de dedesubt este subţire.
Carnea-pulpa pălăriei este compactă, de culoare albă, rezistentă la tăiere, cu miros plăcut, puternic.Carnea din picor este de asemenea de culoare albă.
Sporii – basidiosporii sunt de formă elipticoidală, cu dimensiuni de 5 x 6,5 – 4-5,5 microni, de culoare brun-gălbuie, brun-roşietici sau brun ciocolatiu. Praful sporifer este de culoare brun-întunecat. Sunt în număr de 4 spori pe basidie, faţă de Agaricus bisporus care are numai 2-bisporus.
Cerinţe de microclimat
Specia Agaricus bitorquis este iubitoare de căldură de aici şi denumirea de termofilă, cultura desfăşurându-se în perioada caldă a anuluiTemperatura în perioada incubării miceliului se situează între 25-27 grade c, iar în perioada fructificării între 20-25 grade C în aer şi 20-25 grade C în compost.
Ciupercile au un regim de hrană saprofitic, fiind capabile să utilizeze diferite surse de carbon şi să sintetizeze substanţele de creştere, vitaminele şi acizii aminici necesari creşterii.
Miceliul acestei specii de ciuperci prezintă o temperatură letală de 35 grade C.
Rezistă la o concentraţie mai ridicată de bioxid de carbon, de la 0,03% la Agaricus bisporus la 0,6% , deci de 20 de ori mai ridicată la A.bitorquis.
Este mai rezistentă la virusuri, deci necesită un consum energetic mai scăzut cu ventilaţia ca şi cu tratamentul termic privind microclimatul din ciupercărie.
Agaricus bitorquis se pretează foarte bine la cultura în pivniţe, subsoluri, subterane, în anotimpul călduros din ţara noastră.
Tehnologia de cultură
Este descrisa in noua carte CHAMPIGNON, ce costa 27 ron.
